Revista cu subiecte științifice și medicale internaționale pentru experți ai sănătății animalelor de companie
Veterinary Focus

Numărul revistei 31.2 Alte științifice

Dermatita atopică canină și provocările proprietarului

Publicat la data 21/10/2021

Articol semnat de Pascal Prélaud

Disponibilă și în alte limbi Français , Deutsch , Italiano , Español , English și 한국어

Tratarea dermatitei atopice canine poate fi o provocare în sine, dar și menținerea implicării motivate a proprietarului poate fi dificilă, așa cum arată Pascal Prélaud în acest scurt articol.

© Shutterstock

Menținerea unei bune comunicări cu proprietarul de-a lungul timpului este cheia succesului tratamentului oricărui câine cu dermatită atopică.

Puncte cheie

Menținerea unei bune comunicări cu proprietarul de-a lungul timpului este cheia succesului tratamentului oricărui câine cu dermatită atopică.


Clinica veterinară ar trebui să stabilească un protocol menit să asigure o abordare optimă a fiecărui caz de dermatită atopică.


Introducere

Dermatita atopică canină (CAD) sau atopia, este o boală cronică multifactorială în care medicul veterinar trebuie nu doar să asigure îngrijirea pe termen lung a câinelui, ci și să stabilească și să mențină o relație excelentă cu proprietarul. Spre deosebire de alte afecțiuni cronice, pentru CAD nu există un consens în ceea ce privește programul optim de monitorizare, însă menținerea contactelor constante cu proprietarul este esențială pentru a asigura eficacitatea, fezabilitatea și siguranța diferitelor opțiuni terapeutice, iar acest lucru este posibil doar CADă proprietarul este pe deplin informat și implicat. Comunicarea optimă este, așadar, piatra de temelie a tratamentului pe termen lung al acestei boli, cu atât mai mult cu cât CAD poate avea un puternic impact negativ asupra calității vieții proprietarului și a câinelui 12. Un studiu recent de amploare care a inclus câini cu CAD (date nepublicate aparținând autorului) a arătat că proprietarilor le lipsesc adesea cunoștințele despre această afecțiune (de exemplu, doar 4% dintre ei știu că este o boală cronică) și, de asemenea, există lacune în ceea ce privește opțiunile terapeutice oferite de medic (de exemplu, doar 15% au implementat o dietă de excludere și 6% au încercat să administreze ciclosporină).

Primul și cel mai important pas la începutul îndelungatei călătorii pe care o reprezintă monitorizarea unei afecțiuni cutanate cronice este identificarea bolii și obținerea acceptării de către proprietar a caracterului de durată al acesteia. Există, totuși, multe posibile capcane; astfel, un studiu a indicat șapte greșeli fundamentale care trebuie evitate în gestionarea pe termen lung a cazurilor dermatologice cronice (Tabelul 1) 3. Acest scurt articol prezintă câteva măsuri-cheie care pot fi adoptate și integrate cu ușurință în clinică zilnic pentru a asigura o bună informare a proprietarului câinelui atopic și a-l menține pe deplin implicat.

 

Tabelul 1. Șapte greșeli frecvente în gestionarea afecțiunilor dermatologice cronice 3.
Nu se controlează puseurile
Nu se iau în considerare așteptările clienților
Nu se ține cont de calitatea vieții în evaluarea situației
Nu se utilizează date medicale bazate pe dovezi științifice
Se subestimează importanța complianței la tratament
Nu se iau în considerare costurile atunci când se prezintă opțiunile terapeutice adecvate
Clienții/pacienții dermatologici sunt văzuți ca  un inconvenient

 

Primii pași: pregătirea

Dermatita atopică oferă medicilor veterinari o reală oportunitate, din considerente medicale, tehnice sau relaționale, dar este esențial ca boala să fie bine înțeleasă și modalitățile terapeutice să fie bine stăpânite înainte de a le comunica eficient. Aceasta presupune ca medicul să își actualizeze mereu cunoștințele urmărind publicațiile medicale și website-urile bazate pe dovezi științifice (cum ar fi www.icada.org) 4, și să aibă acces la echipamentele adecvate pentru efectuarea investigațiilor dermatologice, inclusiv un microscop și un otoscop de calitate superioară. Alte „instrumente” eficiente care ar putea fi utile în timpul consultației includ listele de verificare și chiar diagramele ilustrative 567, pe lângă resursele suplimentare de comunicare, cum ar fi website-urile informative. E necesar să reținem, totuși, că majoritatea website-urilor care se abordează dermatita atopică canină sunt fie prea tehnice, fie sunt puternic orientate spre produse sau servicii; ca atare, ar putea fi utilă crearea unei pagini web sau blog al clinicii, care să se adreseze în mod special proprietarilor de câini atopici. În plus, consultațiile de monitorizare ar trebui să fie alocate întotdeauna aceluiași medic veterinar, iar clinica ar trebui să aibă un specialist de încredere la care să poată fi trimise cazurile dificile.

Desfășurarea consultației

Există câteva elemente cheie ale unei bune comunicări cu clientul și este esențial   să se implementeze un protocol adecvat cazurilor de dermatologie în clinică (Tabelul 2). Prima consultație nu trebuie să fie niciodată prea lungă, pentru că în general acest lucru ar fi inutil și contraproductiv. O consultație mai scurtă este mai eficientă, concentrându-se asupra câtorva aspectelor  esențiale. În primul rând, medicul veterinar ar trebui să cunoască foarte bine tratamentele actuale sau anterioare și să abordeze așteptările proprietarului și limitele motivației sau complianței la tratament. Totodată, este necesar să furnizeze o explicație (și, CADă este cazul, o demonstrație) pentru fiecare tratament prescris și obiectivele urmărite. De exemplu, CADă un câine cu CADdermatită atopică preexistentă se prezintă la cabinet cu un puseu de otită externă și pododermatită cauzată de Malassezia, consultația se va concentra pe Malassezia, îngrijirea locală a urechii și fezabilitatea opțiunilor terapeutice. Se vor evita explicațiile lungi despre alergii, răspunsul imun sau bariera cutanată, pentru că lucrurile trebuie simplificate. Se va programa o consultație de monitorizare, ocazie cu care se vor discuta și celelalte aspecte, CADă este necesar.

Tabelul 2. Elementele cheie ale unei bune comunicări.
Instruirea necesară pentru a forma medici și asistenți veterinari dedicați
Abordare consecventă în clinică
Prima consultație trebuie să se concentreze asupra gestionării crizei
Apel telefonic de monitorizare în interval de 48 de ore
Adaptarea tratamentului (tratamentelor) CAD atunci când este necesar
Instrumente de monitorizare simple și adecvate
Programarea consultației de monitorizare ulterioară


Consultațiile ulterioare trebuie să fie, de asemenea, bine structurate. Pentru a menține o relație pozitivă cu clientul și pentru a asigura continuitatea tratamentului, se poate stabili un apel telefonic sau video în interval de 48 de ore după consultația inițială, ceea ce va permite medicului să verifice eficacitatea tratamentului, complianța proprietarului și posibilele efecte adverse. (Figura 1).

Pentru a menține o relație pozitivă cu clientul și pentru a asigura continuitatea tratamentului, se poate stabili un apel telefonic sau video în interval de 48 de ore după consultația inițială, ceea ce va permite medicului să verifice eficacitatea tratamentului, complianța proprietarului și posibilele efecte adverse.

Figura 1. Pentru a menține o relație pozitivă cu clientul și pentru a asigura continuitatea tratamentului, se poate stabili un apel telefonic sau video în interval de 48 de ore după consultația inițială, ceea ce va permite medicului să verifice eficacitatea tratamentului, complianța proprietarului și posibilele efecte adverse. © Shutterstock

Un control fizic efectuat după 2 sau 3 săptămâni va oferi nu doar prilejul unui nou examen clinic (inclusiv canalul auditiv și analize citologice), ci și posibilitatea de a discuta tratamentul și planificarea gestionării pe termen lung. Acest lucru poate fi înlesnit de utilizarea unei grile de evaluare a calității vieții 8, iar identificarea factorilor prioritari poate ajuta semnificativ în alegerea opțiunilor terapeutice (Tabelul 3). În esență, informațiile trebuie furnizate în etape la fiecare consultație, evidențiindu-se de fiecare dată doar aspectele necesare înțelegerii tratamentului.

Tabelul 3. Un sondaj de evaluare a calității vieții poate contribui la  stabilirea factorilor prioritari care trebuie luați în considerare în gestionarea unui câine cu CAD 8. Criteriul cel mai important pentru câine și proprietar se va identifica prin stabilirea unui scor pentru fiecare parametru (pe o scară de la 1 la 5). 
Factori asociați câinelui Factori asociați proprietarului
Severitatea bolii
Comportament / dispoziție
Somn
Comportament alimentar
Activitate / joacă
Relații sociale
Schimbări comportamentale
Tratamente
Timpul pierdut
Epuizarea
Activități în familie
Costuri
Stres emoțional
Disconfort fizic
Relații familiale

 

Dincolo de consultație

Așa cum s-a menționat mai sus, o grilă de evaluare a calității vieții oferă un instrument esențial de suport în efectuarea monitorizării 68 și poate fi completată online, în timpul unei consultații video sau chiar prin intermediul unei aplicații pentru smartphone. Această metodă este preferabilă celor care urmăresc evoluția leziunilor sau intensitatea pruritului, pe care autorul le consideră lipsite de utilitate. Menținerea contactului cu proprietarul este de asemenea esențială și, pentru cazurile grave, ar putea fi benefică organizarea unor întâlniri în grup cu alți proprietari. „Contractele de îngrijire” care ajută la monitorizarea bolilor cronice sunt utile pentru câinii cu CAD, iar planificarea financiară cu o structurare lunară a cheltuielilor contribuie la menținerea motivației proprietarului. Acest lucru ușurează de asemenea depistarea precoce a complicațiilor sau exacerbărilor și previne pierderea contactului cu pacientul. 

Concluzie

În gestionarea dermatitei atopice canine, consultațiile prea lungi și utilizarea excesivă a resurselor externe se pot dovedi contraproductive și este mult mai eficient ca medicul veterinar să manifeste empatie și să țină cont de perspectiva proprietarului. Această abordare trebuie îmbinată cu o înțelegere riguroasă a dermatitei atopice canine și cu disponibilitatea de a oferi opțiuni terapeutice adecvate, precum și cu o utilizare judicioasă a instrumentelor care ajută proprietarul să înțeleagă multiplele ramificații ale acestei boli complexe.

Referințe

  1. Spitznagel MB, Solc M, Chapman KR, et al. Caregiver burden in the veterinary dermatology client: comparison to healthy controls and relationship to quality of life. Vet Dermatol 2019;30(1):3-e2.

  2. Linek M, Favrot C. Impact of canine atopic dermatitis on the health-related quality of life of affected dogs and quality of life of their owners. Vet Dermatol 2010;21:456-462.

  3. Ackerman L. Seven common mistakes to avoid in achieving long-term success with dermatology patients. Vet Med Sci 2015;1(1):2-8.

  4. Olivry T, DeBoer DJ, Favrot C, et al. Treatment of canine atopic dermatitis: 2015 updated guidelines from the International Committee on Allergic Diseases of Animals (ICADA). BMC Vet Res 2015;11(1):210.

  5. Noli C. Assessing Quality of Life for pets with dermatologic disease and their owners. Vet Clin North Am Small Anim Pract 2019;49(1):83-93.

  6. Favrot C, Linek M, Mueller R, et al. Development of a questionnaire to assess the impact of atopic dermatitis on health-related quality of life of affected dogs and their owners. Vet Dermatol 2010;21(1):63-69.

  7. Prélaud P. Dermatite Atopique Canine. Paris: Masson-Elsevier; 2017;1-184.

  8. Noli C, Minafo G, Galzerano M. Quality of life of dogs with skin diseases and their owners; Part 1: development and validation of a questionnaire. Vet Dermatol 2011;22(4):335-343.

Pascal Prélaud

Pascal Prélaud

DVM, Dips. ECVD, Centrul Spitalului Veterinar ADVETIA, Velizy-Villacoublay, Franța Citiți mai mult

Alte articolele ale acestui număr

Numărul revistei 31.2 Publicat la data 28/02/2024

Gestionarea plăgilor prin terapia cu plasmă rece

Terapia cu plasmă rece în presiune atmosferică (CAPP, Cold Atmospheric Pressure Plasma) este o tehnologie emergentă în medicina veterinară.

Scris de Christoph J. Klinger

Numărul revistei 31.2 Publicat la data 31/01/2024

Isoxazolinele în demodicoza canină

În ultimii ani a existat un aflux de molecule noi pentru tratamentul ectoparaziților canini. În articolul de față, Vincent Defalque discută utilizarea unora dintre cele mai promițătoare medicamente noi...

Scris de Vincent E. Defalque

Numărul revistei 31.2 Publicat la data 18/10/2022

Dificultățile diagnosticării dermatitei atopice canine

Medicii se confruntă cu provocări atunci când gestionează un posibil caz de dermatită atopică la câini.

Scris de Ana Rostaher

Numărul revistei 31.2 Publicat la data 14/10/2022

Tratamentul dermatitei atopice canine

Câinele atopic este un pacient frecvent întâlnit în clinica veterinară generală.

Scris de Annette van der Lee