TOD – creier
Hipertensiunea arterială sistemică poate duce la leziuni cerebrale precum edem și hemoragie și este clasificată ca encefalopatie hipertensivă 9Brown CA, Munday JS, Mathur S, et al. Hypertensive encephalopathy in cats with reduced renal function. Vet. Pathol. 2005;42(5):642-649.
. Semne neurologice asociate cu hipertensiunea arterială sistemică au fost raportate atât la pisici 4Maggio F, DeFrancesco TF, Atkins CE, et al. Ocular lesions associated with systemic hypertension in cats: 69 cases (1985-1998). J. Am. Vet. Med. Assoc. 2000;217(5):695-702.
,8Littman MP. Spontaneous systemic hypertension in 24 cats. J. Vet. Intern. Med. 1994;8(2):79-86.
cât și la câini 10Jacob F, Polzin DJ, Osborne CA, et al. Association between initial systolic blood pressure and risk of developing a uremic crisis or of dying in dogs with chronic renal failure. J. Am. Vet. Med. Assoc. 2003;222(3):322-329.
, deși pisicile par a fi mai predispuse. Este mai probabil să apară encefalopatia hipertensivă cu creșteri bruște ale tensiunii arteriale sau când valorile sunt în mod persistent mai mari de 180 mmHg. Semnele clinice observate sunt tipice bolii intracraniene și pot include alterarea statusului mental, vocalizari, dezorientare, ataxie, înclinarea capului, nistagmus, torpoare, convulsii sau chiar comă. Confirmarea leziunilor cerebrale necesită un examen neurologic și investigații mai avansate, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică.
TOD – rinichi
Rinichii reprezintă una din țintele preferate ale hipertensiunii arteriale sistemice, dar multe animale afectate au, de asemenea, boli renale cronice concomitente și poate fi dificil să se determine care afecțiune a apărut mai întâi. În cazul hipertensiunii arteriale sistemice, eșecul sistemului local de control al tensiunii arteriale duce la creșterea presiunii capilare intraglomerulare, urmată de proteinurie, care favorizează dezvoltarea glomerulosclerozei, care la rândul său poate exacerba hipertensiunea inițială 10Jacob F, Polzin DJ, Osborne CA, et al. Association between initial systolic blood pressure and risk of developing a uremic crisis or of dying in dogs with chronic renal failure. J. Am. Vet. Med. Assoc. 2003;222(3):322-329.
. Protocoalele de evaluare a pacienților hipertensivi renali ar trebui să includă măsurarea tensiunii arteriale, analiza urinei, evaluarea cantitativă a proteinuriei sau albuminuriei 11Bacic A, Kogika MM, Barbaro KC, et al. Evaluation of albuminuria and its relationship with blood pressure in dogs with chronic kidney disease. Vet. Clin. Pathol. 2010;39(2):203-209.
, măsurarea SDMA și creatininei serice, radiografie și ecografie abdominală. Subclasificarea IRIS (Societatea Internațională de Interes Renal) bazată pe proteinurie folosind raportul Proteina urinara:Creatinina (UPC) (Tabelul 1) poate ajuta să determine dacă terapia antihipertensivă este indicată pentru cazuri individuale.
Tabelul 1. Subclasificarea IRIS a bolii renale cronice feline bazată pe statusul proteinuriei.
TOD – inimă
Inima este un organ țintă atât la pisicile hipertensive 12Chetboul V, Lefebre HP, Pinhas C, et al. Spontaneous feline hypertension: clinical and echocardiographic abnormalities, and survival rate. J. Vet. Intern. Med. 2003;17(1):89-95.
cât și la câini 13Misbach C, Gouni V, Tissier R, et al. Echocardiographic and tissue Doppler imaging alterations associated with spontaneous canine systemic hypertension. J. Vet. Intern. Med. 2011;25(5):1025-1035.
. Creșterile cronice ale postsarcinii cauzate de hipertensiunea sistemică duc la hipertrofie miocardică compensatorie în încercarea de a normaliza stresul peretelui. Câinii sunt mai predispuși să prezinte hipertrofie concentrică a ventriculului stâng difuză și simetrică, dilatarea bulbului aortic proximal și insuficiență aortică, în timp ce modificările cardiace detectabile prin ecocardiografie la pisicile afectate includ hipertrofia concentrică a peretelui ventricular stâng și a septului interventricular, hipertrofia septală în regiunea subaortică (Figura 3) și dilatarea aortei proximale. La examenul clinic, orice sunet de galop, aritmie sau suflu sugerează puternic leziuni cardiace, dar pentru confirmare sunt necesare teste suplimentare, cum ar fi radiografia toracică, electrocardiografia și ecocardiografia.