Putem evidenția câteva aspecte pe baza acestor rezultate:
- Un număr surprinzător de mare de tranzacții (76%) au o valoare monetară relativ mică (50€ sau mai puțin), așadar este foarte puțin probabil ca acestea să genereze un conflict financiar major cu proprietarii animalelor de companie. Majoritatea acestor tranzacții au un caracter de rutină, cu nivel redus de complexitate a comunicării, și pot fi efectuate de orice membru al echipei cu o instruire adecvată.
- La extrema opusă, o factură de 200€ sau mai mult reprezintă mai puțin de 2% din numărul total de tranzacții, dar cu toate acestea are o relevanță economică semnificativă pentru unitatea comercială, reprezentând 20% din veniturile totale. Ca atare, este rezonabil ca tranzacțiile de acest tip să fie tratate cu mai multă atenție, cu un mesaj structurat și, în mod ideal, cu implicarea directă a unui medic veterinar cu bune competențe de comunicare.
- Proporțiile relative ale acestor categorii se vor schimba în funcție de segmentul specific al pieței veterinare. Spitalele mari și de specialitate vor înregistra cu siguranță un număr mult mai mare de tranzacții de valoare mai mare, iar personalul acestora va trebui să dispună de competențele și tehnicile de comunicare necesare pentru a gestiona discuțiile financiare cu clienții.
Studiu de caz nr. 2: „Înțelegerea psihologiei tarifelor serviciilor veterinare: de ce proprietarii animalelor de companie nu preferă neapărat ceva mai ieftin”
Înțelegerea modului în care consumatorii evaluează prețurile a reprezentat întotdeauna o provocare majoră pentru specialiștii în marketing. Este dificilă aplicarea metodelor tradiționale, cum ar fi sondajele, pentru a afla dacă un preț este considerat scăzut, ridicat sau corect, deoarece mulți oameni au tendința de a răspunde la aceste întrebări în mod strategic (adică, în loc să spună adevărul, vor da răspunsul pe care îl consideră mai avantajos). Economistul olandez Peter Van Westendorp și-a câștigat faima dezvoltând o metodă de analiză a sensibilității la preț numită Price Sensitivity Meter (PSM) care rezolvă această problemă. Tehnica funcționează expunând mai întâi consumatorul la o descriere detaliată a produsului sau serviciului evaluat, de exemplu:
„Vaccinarea pentavalentă a câinilor: aceasta presupune administrarea mai multor vaccinuri câinelui dvs. de către un medic veterinar autorizat; vaccinarea vă va proteja câinele împotriva a cinci boli canine comune (boala Carre, adenovirus, parainfluenza, parvoviroză și leptospiroză). Înainte de administrarea vaccinului, se va efectua o examinare fizică completă pentru a confirma că animalul poate fi vaccinat fără riscuri pentru sănătate”.
Sunt adresate apoi patru întrebări:
- Care ar fi un preț pe care l-ați considera atât de mic pentru acest serviciu încât l-ați refuza deoarece v-ar îngrijora calitatea acestuia?
- Care ar fi un preț suficient de mic pentru acest serviciu încât să îl considerați atractiv și o ofertă avantajoasă?
- Ce preț vi s-ar părea ridicat pentru acest serviciu, însă l-ați considera totuși acceptabil dacă percepția privind calitatea și încrederea în furnizorul de servicii ar fi suficient de bune?
- Care ar fi un preț atât de ridicat pentru acest serviciu încât l-ați considera exorbitant și ca atare nici nu ați lua în considerare posibilitatea de a-l accepta?
Figura 3 prezintă rezultatele efective obținute atunci când VMS a aplicat această metodă unui eșantion de 2000 de proprietari de animale de companie din Spania în anul 2021. Atunci când rezultatele au fost comparate cu prețurile reale ale vaccinurilor practicate în peste 600 de cabinete veterinare spaniole (Figura 4), a devenit evident că aproape 25% dintre aceste cabinete practicau un preț pe care proprietarii l-au evaluat ca fiind suspect de mic! (Figura 5).